curs euro

Esti curios ce se va intampla in perioada urmatoare cu cursul euro? Pai normal ca esti, doar criza financiara ne afecteaza pe toti, chiar daca in momentul de fata nu ne dam seama. Poate ca si tu ai un credit sau un leasing, sau poate ambele. Sau poate ai niste banuti in banca pentru care ai muncit si cu care aveai ceva planuri.

In mod normal ne indreptam catre publicatiile de specialitate, de multe ori online, mai ales ca internetul face parte din viata noastra. Iata ce citeam acum ceva vreme pe ziarul financiar pounct ro: Cursul se apropie de 3,90 lei/euro.

Bineinteles ca a subscris imediat la parerea mizerabililor din lumea politica si a afirmat cu convingere ca LEUL NU ESTE IN PERICOL, anticipand un curs de 3,8 stabil pentru sfarsitul lui 2008 si prima parte a aanului 2009!

Desi semnele ca leul se va prabusi erau clare, putini au fost cei care au plecat urechea.

De ce sa ma creada pe mine cand poate sa ia in considerare parerea analistului financiar … de unde si titluri spectaculoase care agita spiritele. Dovada este si acest articol.

Rusine domnu’ analist…

.

.

.

Indemnizatia de crestere a copilului se majoreaza

Guvernul a adoptat in sedinta DIN 10 DECEMBRIE 2008, o hotarare pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.

Hotararea de Guvern reglementeaza conditiile si procedurile de acordare a drepturilor de indemnizatie pentru cresterea copilului, in conformitate cu modificarea  OUG nr.148/2005, adusa prin Legea nr. 257/2008.

„Mamicile vor primi, dupa 1 ianuarie 2009, o indemnizatie pentru cresterea copilului care va reprezenta echivalentul sumei de 85% din media veniturilor nete lunare obtinute in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului”,  a declarat Mariana Campeanu, ministrul muncii.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pana cand copilul implineste doi ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de trei ani.

Tot in sedinta miercuri, Guvernul a decis ca mamele vor primi la nasterea copilului o alocatie de 230 lei, incepand din ianuarie 2009, cu aproximativ 8% mai mult decat in prezent. Alocatia se acorda pentru primii patru copii nascuti.

„Eu am crezut că sînt puternic, dar diavolul m-a învins!”

Dezastru pe linie pentru finanţatorul Stelei, Gigi Becali, la alegerile parlamentare organizate duminică în România. Partidul său, PNG, a obţinut în jur de 2,4% din voturi, departe de cele 5 procente care i-ar fi asigurat intrarea în Parlament. Mai mult, în colegiul nr. 20 din Capitală, în care patronul Stelei a candidat, el s-a clasat abia pe locul 3, cu 15% din voturi, fiind devansat clar de creatoarea de modă Oana Mizil (PSD-PC, 51%) şi de Mioara Toth (PDL, 22%)! „Eu am crezut că sînt puternic, dar diavolul m-a învins!” a fost comentariul patronului din Ghencea. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu fostul său bodyguard, Cătălin Zmărăndescu, care a fost votat de doar 2,07% dintre alegători, el fiind surclasat de Elena Udrea (43%) şi de Luminiţa Anghel (28%).

La alegerile de duminică au candidat şi alţi oameni implicaţi în fotbal. Preşedintele LPF, Dumitru Dragomir (PRM), fostul portar Helmuth Duckadam şi fotbalistul Laurenţiu Reghecampf (ambii PNG) au ratat intrarea în Parlament, întrucît partidele lor nu au îndeplinit procentul de 5%. Fostul selecţioner Anghel Iordănescu (PSD-PC), fostul acţionar al FC Dinamo, Gigi Neţoiu (PSD-PC), fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu (PNL) şi foştii arbitri Ion Crăciunescu şi Constantin Gheorghe (ambii PD-L) aşteptau redistribuirea voturilor pentru a vedea dacă au reuşit să obţină un mandat de deputat sau senator.

Alte articole: fonduri structurale

praf in ochi pentru popor, apa pentru deputata cu nume cacofonic – anca constantinescu

Cauti filmuletul in care senatorul Senatorul Marius Marinescu a aruncat un pahar de apa direct in ochi deputatei Anca Constantinescu in timpul emisiunii „6! Vine presa!”?

Vezi mai jos… La 00.28 se petrece toata actiunea.

ENJOY!!

basescu si spanzuratoarea

Iaca ce scrie hot news, cu titlu laudativ la adresa Presedintelui chelios

Traian Basescu: Toti romanii ar trebui sa isi atarne la geam drapelul national pe 1 Decembrie

Presedintele Traian Basescu a participat, joi, la Muzeul National de Istorie, la vernisajul expozitiei „90 de ani de la Marea Unire”. „Ne apropiem cu pasi repezi de ziua de 1 Decembrie, nu de alegeri, dar daca intr-adevar Ziua Nationala are o semnificatie profunda in sufletele noastre, cred ca n-ar fi cel mai rau lucru daca, incepand de azi, de maine, de poimaine si pana pe 1 decembrie, la balcoanele noastre, la geamurile caselor noastre ar aparea drapelul national, tricolorul de care ne simtim toti legati”, a afirmat cu aceasta ocazie seful statului, potrivit unui comunicat remis HotNews.ro.

„Inscriindu-se intr-un proces european, bazat pe dreptul popoarelor la autodeterminare, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezinta implinirea celui mai inalt ideal national al poporului roman. Pentru a infaptui Marea Unire, romanii au parcurs, in istoria lor moderna, etapele reprezentate de Unirea Principatelor de la 1859, apoi unirea Basarabiei si cea a Bucovinei cu Romania din 1918, prin care s-au exprimat constiinta si vointa nationala. Artizanii momentului de la 1 decembrie 1918 au inteles ca, si citez, «adevarul este acela ca singura noastra forta care ne poate tine in viitor e aceea provenita prin unirea tuturor romanilor», dupa cum spunea Iuliu Maniu”, a adaugat seful statului.

„La 90 de ani de la Marea Unire, sarbatoarea nationala a romanilor este un prilej pentru noi toti de a cinsti memoria si mostenirea celor care au construit Romania moderna „pe principii de drept si umanitate” si de a ne reaminti valorile care au stat la baza unitatii noastre nationale: libertate, democratie, principiul reprezentativitatii, egalitate in drepturi, respectarea proprietatii si a persoanei, autonomie confesionala. Daca intr-adevar Ziua Nationala are o semnificatie profunda in sufletele noastre, cred ca n-ar fi cel mai rau lucru daca, incepand de azi, de maine, de poimaine si pana pe 1 decembrie, la balcoanele noastre, la geamurile caselor noastre ar aparea drapelul national, tricolorul de care ne simtim toti legati”, a incheiat Traian Basescu.

Intrebarea mea Traiane: stii ce ar spanzura romanii de 1 decembrie?

Gandeste-te la o rima mai veche: „Cand omu n-are ce sa puna-n farfurie, Il doare fix in p*** unde-arunca o hartie!”.

Sau ce spanzura de 1 decembrie…

criza forteaza IMM sa se reorganizeze

Criza financiara de pe piata globala este resimtita din plin de companiile mici si mijlocii, si, cel mai probabil, de aceste efecte nu vor fi scutiti nici jucatorii mici din piata locala. Deja, sustin unii consultanti, stagnarea sau regresul in domenii, precum imobiliar, constructii, comert sau industrie incep sa-si faca simtite efectele.

“Cea mai buna strategie pentru cei care au afaceri mici este sa-si restranga activitatea. Cele mai multe probleme le au companiile din imobiliare. Din datele pe care le am, sunt 2.500 de companii din domeniu care sunt aproape de faliment. Si in constructii, companiile au o infrastructura mare, forta de munca, de exemplu, care va trebui concediata, odata ce constructiile ridicate de ei vor ramane nevandute”, spune Petre Nicolae, manager general al companiei de consultanta manageriala strategica, CBC Romania.

In contextul in care bancile comerciale devin tot mai afectate de criza globala a sistemului financiar, companiile mici si mijlocii trebuie sa gaseasca alte solutii de finantare. In intampinarea nevoilor lor, UE, prin ministrii de Finante ai statelor membre, a luat in discutie, la inceputul saptaminii trecute, propunerea de a dubla imprumuturile publice pentru acest segment prin intermediul propriei divizii de creditare publica, Banca Europeana pentru Investitii.

O alta reactie a venit din partea investitorilor privati, una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrala si de Est, anuntand ca a strans 100 de milioane de euro pentru a face investitii in intreprinderi mici si mijlocii (IMM), in special din Romania si Polonia.

Conform propunerii analizate la Nisa de ministrii de Finante ai Uniunii Europene pentru urmatorii trei ani, sumele incluse in programul de finantare dedicat afacerilor mici si mijlocii vor ajunge la 30 miliarde euro, de doua ori peste media obisnuita a imprumuturilor acordate de institutie pentru acest sector.

Oficialii au solicitat mai multe credite din partea institutiei de credit pentru IMM-uri, pentru a asigura finantarea acestor firme, pe masura ce incetinirea cresterii economice ingreuneaza obtinerea de imprumuturi de la bancile comerciale, afectate de criza globala. “Nu adoptam o politica de asteptare si nu vom sta cu mainile in san. Trebuie sa ne asiguram ca economiile noastre sunt performante”, a declarat ministrul Economiei de la Paris, Christine Lagarde, citata de agentiile de stiri.

Europarlamentarul roman Iuliu Winkler spune ca programul de finantare de 30 miliarde euro, care face parte din pachetul legislativ “Small bussines Act”, urmeaza sa fie dezbatut luna viitoare in Parlamentul European si in Comisia Europeana.

“IMM-urile au nevoie de mai multe credite din partea institutiei de credit pentru IMM-uri, pentru a asigura mentinerea economiei europene in competitie cu celelalte economii. Nu cred ca aceasta masura a fost luata in urma crizei globale a sistemului financiar”, a mai precizat europarlamentarul. Potrivit ultimelor statistici disponibile, in Uniunea Europeana, 99% dintre companii sunt reprezentate de IMM-uri, in care lucreaza peste 75 milioane de persoane.

O alta solutie in sprijinul IMM-urilor a venit si din partea sectorului privat. Enterprise Investors (EI), una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrala, controlat de fundatia familiei George Kaiser, a anuntat recent ca va investi 20-25 milioane de euro in Romania, prin intermediul primului sau fond de venture capital (cu capital de risc) care totalizeaza 100 milioane de euro. Enterprise Venture Fund I va realiza investitii cuprinse intre un milion si cinci milioane de euro pentru fiecare proiect si va finanta cresterea IMM-urilor din sectorul tehnologic sau din alte sectoare din Romania, Polonia si din alte tari din Europa Centrala si de Est. Alte sectoare in care fondul ar putea investi sunt retailul, productia, serviciile financiare si bunurile de consum. “Am colectat acest fond ca raspuns la imensa cerere din partea companiilor mai mici pentru finantare cu private equity sau cu venture capital”, a declarat in comunicat Jacek Siwicki, presedintele EI. Tinta fondului sunt firmele cu cifra de afaceri de cinci milioane de euro, care sa asigure un profit reprezentand de trei ori suma investita initial pe o perioada de trei-patru ani.

“Am primit foarte multe solicitari pentru investitii mai mici decat cele pe care EI le face prin celelalte fonduri. In ultimele cinci luni am analizat 190 de proiecte, dintre care cu zece am ramas, in continuare, in contact. Sunt companii atat din Romania, cat si din alte tari din zona. Pentru acest an, credem ca vom incheia doua tranzactii”, a declarat Rafal Bator, partener in cadrul EI. Enterprise Venture Fund I ar putea investi circa 20% din capital, adica aproximativ 20-25 milioane de euro, prin incheierea a unu-doua tranzactii pe an, a precizat Bator. Strategia fondului este de a prelua participatii minoritare, in jur de 20-25%, spre deosebire de celelalte vehicule ale companiei, care vizeaza detineri majoritare la firme mature si cu pozitii dominante pe piata.

Cristian Nacu, partener in cadrul EI considera ca, desi accesul la credite a fost ingreunat, limitand posibilitatile companiilor de a se finanta pentru dezvoltare, antreprenorii romani nu si-au reevaluat activele. “Cred ca antreprenorii romani si-au amanat planurile de dezvoltare, altfel nu se explica faptul ca si in conditiile in care au acces mai greu la credite, tin la distanta fondurile de investitii prin mentinerea preturilor la active”, a mai spus Nacu.

Prin incheierea noului fond, sumele totale colectate de EI se ridica la 1,7 miliarde euro, din care a investit, pana in prezent, 1,1 miliarde euro in 108 companii din Polonia, Romania, Slovacia, Bulgaria, Cehia si tarile baltice. Compania este prezenta din anul 1999 si in Romania, unde a investit 100 milioane de euro in cinci companii, dintre care doar in trei mai detine participatii. Sursa: standard punct ro.

criza economica si IMM urile

Criza economica incetineste dezvoltarea IMM?

Criza financiara globala se va manifesta in Romania prin reducerea ritmului de dezvoltare al IMM-urilor si cresterea numarului de falimente, potrivit unei cercetari facute de Uniunea Nationala a Patronatului Roman in randul membrilor sai.

Primele efecte ale crizei economice s-au manifestat in Romania printr-o reevaluare a proiectelor de investitii ale companiilor. Majoritatea IMM-urilor estimeaza ca in perioada urmatoare vor stopa investitiile majore in proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de conditiile nefavorabile de creditare si a volatilitatii monedei nationale.

Peste 80% dintre IMM-uri considera ca instabilitatea financiara din acest moment isi va face simtite efectele abia in anul 2009 cand multe companii mici si mijlocii vor avea probleme de supravietuire. Cele mai expuse riscului sunt start-up-urile care, avand un rulaj foarte mic, nu detin resursele necesare pentru a trece printr-o perioada de recesiune. In lipsa unui plan economic radical, Romania nu va reusi sa indeplineasca predictiile de dezvoltare economica pentru 2008 si va mari decalajul economic fata de tarile din Uniunea Europeana.

UNPR sustine adoptarea unor masuri economice, corelate cu cele anuntate de oficialii Comisiei Europene care ar putea duce la diminuarea efectelor scaderii pietelor asupra micilor intreprinzatori.

UNPR recomanda o politica de investitii prudenta si o mai mare atentie la conservarea resurselor umane si financiare. De asemenea, solicita institutiilor financiare sa adopte masurile de garantare a depozitelor si nu in ultimul rand sa limiteze orice cheltuiala din bani publici in scopul atragerii de voturi in campania electorala. Sursa: euractiv

biblioteca electronica europeana

Biblioteca Electronica Europeana – probleme de la debut

Deschiderea pentru public a bibliotecii europene multimedia online „Europeana” a avut probleme tehnice inca din prima zi. Serverele nu au facut fata milioanelor de accesari. La adresa http://www.europeana.eu, utilizatorii internetului din intreaga lume vor gasi peste doua milioane de carti, harti, inregistrari, fotografii, documente de arhiva, tablouri si filme din bibliotecile nationale si institutiile culturale ale celor 27 de state membre ale UE, scrie Euractiv.

Dupa ce portalul Europeana a dat semne de oboseala inca din ziua lansarii, pe 21 noiembrie, la adresa europeana.eu apare un mesaj prin care utilizatorii sunt informati ca site-ul nu functioneaza, ca urmare a accesarilor record cu care s-a confruntat: 10 milioane pe ora! Administratorii promit ca vor reveni la mijlocul lunii decembrie cu o versiune mai „robusta”

„Europeana” inaugureaza noi modalitati de explorare a patrimoniului european: printr-un portal web disponibil in toate limbile UE, amatorii de arta, literatura, stiinta, politica, istorie, arhitectura, muzica sau cinema vor putea accesa rapid si gratuit cele mai mari colectii si capodopere din Europa reunite intr-o singura biblioteca virtuala. Acesta este insa numai inceputul. Din 2010, biblioteca va pune la dispozitie milioane de opere reprezentand bogata diversitate culturala a Europei si va cuprinde zone interactive, cum ar fi comunitatile interesate de anumite teme. Uniunea Europeana va cheltui doua milioane de euro pe an in acest scop in perioada 2009–2011. In acelasi timp, Comisia intentioneaza sa atraga participarea sectorului privat in vederea extinderii ulterioare a bibliotecii digitale europene. Infiintarea bibliotecii digitale „Europeana” a fost sustinuta printr-o rezolutie adoptata cu majoritate covarsitoare de Parlamentul European in septembrie 2007.

„Europeana» imbina avantajul competitiv european in domeniul tehnologiilor comunicatiei si retelelor cu bogatia patrimoniului nostru cultural”, a declarat José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene. „Europenii vor putea accesa de acum cu usurinta, repede si intr-un singur spatiu incredibilele resurse ale marilor noastre colectii. Europeana» este mult mai mult decat o biblioteca. Este o adevarata forta inspiratoare, un imbold pentru europenii secolului al XXI-lea sa se intreaca in creativitate cu unii din cei mai inventivi inaintasi, cum ar fi marile personalitati ale Renasterii. Inchipuiti-va numai ce posibilitati ofera studentilor, eruditilor, iubitorilor de arta faptul de a avea la dispozitie, de a putea combina si cerceta online comorile culturale ale tuturor statelor membre. Se demonstreaza astfel cu pregnanta faptul ca in centrul integrarii europene sta cultura.”

„Europeana» ne ofera sansa de a calatori in timp, de a traversa frontiere si de a descoperi noi semnificatii ale culturii noastre. Mai mult, ea va apropia oamenii de propria lor istorie si, totodata, unii de altii gratie unor pagini si instrumente interactive”, a apreciat Viviane Reding, comisarul european pentru societatea informationala si mass-media. „Fac apel acum la institutiile culturale, editurile si companiile de tehnologie din Europa sa umple rafturile bibliotecii cu noi materiale in format digital. Trebuie sa facem din Europeana» un mediu de participare creatoare interactiva la indemana celor dornici sa-si modeleze propria contributie la cultura Europei si s-o impartaseasca altora. Obiectivul meu este ca Europeana» sa cuprinda cel putin 10 milioane de obiecte pana in 2010.”

„Prin intermediul proiectului Europeana», institutiile culturale devin mai relevante pentru generatia Web 2.0, care vrea sa citeasca texte, sa urmareasca filme, sa asculte sunete, sa vada imagini – toate in acelasi timp si in acelasi loc”, adauga Elisabeth Niggermann, director general al Bibliotecii Nationale Germane si presedinte al Fundatiei pentru Biblioteca Digitala Europeana, care s-a ocupat de realizarea proiectului. „Oferind tinerilor o experienta multimedia completa, Europeana» ii va racorda la cultura trecuta si prezenta a continentului.”

„Europeana” le permite celor interesati sa caute si sa navigheze simultan prin colectiile digitizate ale bibliotecilor, arhivelor si muzeelor europene. Prin urmare, utilizatorii pot cerceta diverse teme fara sa caute si sa viziteze o multitudine de site-uri si resurse.

Proiectul initiat de Comisie in 2005 a fost realizat in stransa colaborare cu bibliotecile nationale si alte organisme culturale ale statelor membre, precum si cu sprijinul consistent al Parlamentului European. Gazduita de Koninklijke Bibliotheek, biblioteca nationala olandeza, „Europeana” este administrata de Fundatia pentru Biblioteca Digitala Europeana, care reuneste principalele asociatii europene de biblioteci, arhive, muzee, arhive audiovizuale si institutii de cultura.

Peste 1 000 de asezaminte culturale de pe tot cuprinsul Europei au oferit materiale pentru acest proiect. Muzeele europene, inclusiv Louvre din Paris si Rijksmuseum din Amsterdam, au pus la dispozitie tablouri si obiecte din colectiile lor in format digital. Arhivele diferitelor state au contribuit cu documente nationale importante, iar Institutul National al Audiovizualului din Franta a furnizat 80 000 de inregistrari de emisiuni reprezentative pentru sec. al XX-lea, incepand cu primele imagini filmate pe campurile de lupta din Franta in 1914. Bibliotecile nationale de pe intregul continent participa cu manuscrise si tiparituri, inclusiv exemplare digitale ale unor carti celebre, care au daruit lumii noi idei.

In 2009-2010, prin intermediul programului de cercetare al UE, se vor finanta noi studii asupra bibliotecilor digitale, in valoare de circa 69 de milioane de euro. In aceeasi perioada, sectorul societate informationala al Programului pentru Competitivitate si Inovare va aloca aproximativ 50 de milioane de euro pentru ameliorarea accesului la patrimoniul cultural si stiintific european.

Comisia Europeana a inceput sa lucreze la digitizarea si accesibilitatea online a materialelor culturale inca din anul 2000. In urmatorii cinci ani, Comisia a cofinantat proiecte de cercetare si a stimulat o mai buna colaborare intre statele membre care doreau sa-si puna patrimoniul cultural online. Institutul de Memorie Culturala este partenerul si contributorul din Romania mentionat pe site-ul Europeana, mai scrie euractiv.

curs euro interbancar

Referinta oficiala a cursului de schimb al monedei euro si al tuturor valutelor incluse in analizele sale de BNR este stabilita pe baza cursului interbancar.

O sursa de documentare in timp real privind evolutia cursului valutar interbancar al monedei europene – Euro,  este AGF.

cursul euro

Cat de informat esti cu privire la cursul euro? Ai idee cum se stabileste cotatia zilnica leu/euro?

In Romania, cotatia oficiala zilnica a cursului Euro este stabilita de Banca centrala (Banca nationala a Romaniei). Site-ul oficial al acestei institutii este http://www.bnro.ro. Pentru a vedea istoricul cursului oficial exista sectiunea Info financiar, cu sub-ramura Statistica.

In fiecare zi la ora 13.00 (sa fie oare cu ghinion?) BNR stabileste cursul de referinta al zilei, pe baza cursului interbancar de la ora mentionata. Cursul de schimb interbancar variaza permanent pe parcursul unei zile si este determinat in mod (teoretic) liber, prin interactiunea cererii si ofertei bancilor comerciale.

Cursul de schimb interbancar poate fi studiat in timp rela pe mi multe site-uri. Eu il folosesc pe acesta.

In ceea ce priveste previziunile privind evolutia cursului euro in perioada noiemebrie – decembrie 2008 am scris aici.

harta bucuresti

Harta interactiva a Bucurestiului, pe care poti cauta orice straduta sau dupa caz si elte obiective (benzinarii, farmacii etc) este diponibila pe mai multe siteuri. Personal cand apelez la ajutorul online pentru cautare pe harta bucurestiului apelez la urmatoarele siteuri:

1. www.bucuresti.com.ro

2. www.harta-bucuresti.bucharest-guide.ro

3. www.salutbucuresti.ro/planoras

4. www.123bucuresti.ro

5. www.harta.acasa.ro

6. www.hartabucuresti.ro

Daca mai stiti si altele, cu functii suplimentare, lasati comment.

criza financiara

Deoarece nu se mai poate cu actuala echipa guvernamentala, primul ministru al Romaniei s-a gandit sa aduca 9 experti japonezi pe posturile de ministri. Iata noii ministri:

1. Nimika Nuimoka

2. Yaspaga Shidute

3. Vreypostu Daybanu

4. Undeypliku Katesparg

5. Winoakuma Kuosuma

6. Furatzara Kutotu

7. Bagabany Labayatu

8. Totkumita Madeskurk

9. Nufurytu Furyo.

fonduri structurale – uniunea europeana –

Uniunea Europeana are puterea unei piete interne a 27 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc în 268 de regiuni. Însa nu toti europenii au aceleasi avantaje si sanse de succes în termeni socio-economici. Diferenta este facuta zona în care locuiesc – daca e o regiune prospera sau saraca, o zona aflata în expansiune sau declin economic, o zona urbana sau rurala, la periferia UE sau în unul din centrele sale economice. Exista disparitati semnificative între statele membre ale UE si regiunile sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din UE au un Produs National Brut(PNB) de peste 5 ori mai mare decât ultimele 10 cele mai ramase în urma regiuni din UE.

Ce este politica de coeziune?

Este una din politicile cele mai importante si cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul ca, prin obiectivul sau de reducere a disparitatilor economice si sociale existente între diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum:

• cresterea economica si sectorul IMM
• transporturile
• dezvoltarea urbana
• protectia mediului
• ocuparea si formarea profesionala profesionala
• educatia
• egalitatea de gen.

În ce moneda se vor face platile catre beneficiari?

Comisia Europeana gestioneaza fondurile structurale si de coeziune în euro, alocarile pe programe operationale catre România se vor face tot în euro. Fondurile structurale si de coeziune primite de la Comisia Europeana vor fi pastrate în conturi din cadrul unor banci comerciale. România a decis ca, contractele cu beneficiarii sa fie încheiate în RON iar platile sa fie efectuate tot in RON. Resursele nationale publice pentru co-finantare vor fi tinute la nivel central, permitând plata co-finantarii odata cu plata aferenta fondurile UE. Autoritatile locale vor asigura co-finantarea direct.

Care sunt conditiile pentru a beneficia de fondurile structurale(sursa: Ministerul Finantelor Publice)?

Poate fi beneficiar eligibil oricine indeplineste criteriile stabilite in Programul Cadru de Implementare pentru fiecare domeniu major de interventie (Programele Cadru de Implementare trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla Autoritatile de Management). De asemenea, eligibili sunt si cei care respecta eventuale cerinte specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul lansarii „cererii de proiecte”sau in Ghidul Solicitantului. In acelasi timp solicitantul trebuie sa aiba o forma de organizare conforma legislatiei romane si sa fie inregistrat in Romania.

Cum este proiectul eligibil?

• este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei;
• se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in Programul Cadru de Implementare, pentru fiecare domeniu major de interventie;
• se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul), asa cum este prezentat in Programul Cadru de Implementare sau in Ghidul Solicitantului;
• durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in limitele stabilite in „cererea de proiecte”;
• respecta politicile si normele comunitare si nationale in ceea ce priveste ajutorul de stat, achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse, dezvoltarea durabila.

Ce cofinantare trebuie pentru un proiect realizat cu fonduri structurale?

Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile neeligibile, precum si cofinantarea. Cofinantarea poate fi reprezentata si de contributia in natura a beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor si in Ghidul Solicitantului. De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect in parte vor fi stabilite de catre Autoritatile de Management in conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. Astfel, in momentul lansarii unei „cereri de proiecte”, Autoritatea de Management va face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.

Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect?

• Documentele necesare depind de tipul de proiect:
• Analiza economico-financiara;
• Analiza de risc;
• Studiul de fezabilitate;
• Proiectul tehnic, acolo unde este cazul;
• Autorizatia de constructie;
• Aviz de mediu;
• Evaluarea strategica de mediu;
• Documente de confirmare a cofinantarii;
• Detalii privind contributia in natura;
• Titlul de proprietate/ Act de concesiune;
• Documente contabile ale firmei;
• Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare si al persoanei responsabile de proiect;
• Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obtinuta de la Administratia Financiara)

Cum se obtine finantarea?

Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de Autoritatea de Management. Exista un model unic de cerere de finantare pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexe diferentiate pe fiecare fond in parte.
Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar / Autoritatii de Management.
Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in Programul Cadru de Implementare si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare.
Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare

Sursa informatiilor: fonduri liniuta structurale punct ro

fonduri structurale

Fondurile structurale: un instrument de dezvoltare sau o himeră…?

Aşa cum toată lumea ştie, de la 1 ianuarie 2007 fondurile structurale ar fi trebuit să aducă o importantă susţinere pentru sectorul productiv şi dezvoltarea rurală. „Ar fi trebuit” pentru că în multe cazuri acestea nu au fost finalizate nici în prezent. Şi mai mult de atât, cele care au fost finalizate au mari lacune, lasă loc de interpretări pentru comisiile de evaluare şi nu asigură întotdeauna posibilitatea unei concurenţe deschise.

Să considerăm şi exemplul concret al FEADR, Măsurile 121, 123 şi 322: ghidul solicitantului – care conţine procedurile de întocmire a aplicaţiilor precum şi formatul documentelor solicitate la depunere – a fost publicat în ultima zi a lunii februarie 2008. Cu o nonşalanţă uimitoare, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – APDRP, au prevăzut începerea depunerii proiectelor, a doua zi, fiind o sâmbătă, ci în 3 martie, prima zi lucrătoare.

Ar fi interesant de ştiut câte dosare de finanţare au fost depuse în primele săptămâni la Centrele Regionale, după care vine firesc şi întrebarea: cum este posibil ca în câteva zile să întocmeşti un dosar, când numai parcurgerea sutelor de pagini de documentaţie durează atât?!! Rămânem cu gustul amar din ultimii ani, al transparenţei scriptice şi lipsei de informare privind accesarea acestor fonduri şi cu gândul la împământenita sacoşă cu „atenţii”…

După râurile de cerneală care au curs pentru promovarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, la lansarea oficială constatăm că fondurile nerambursabile disponibile în 2008 pentru modernizarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin investiţii mari în sectorul productiv sunt puţin peste 50 mil. Euro, împărţiţi în două scheme de finanţare, în funcţie de valoarea ajutorului nerambursabil acordat: până la 250.000 Euro, respectiv între 250.000 şi 1.500.000 Euro.

O altă problemă extrem de sensibilă şi care poate ridica numeroase controverse este cea legată de atribuirea contractelor. Astfel, în cazul în care un proiect beneficiază de o finanţare nerambursabilă mai mare de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, trebuie urmate proceduri clare, dar totuşi distincte de la un program de finanţare la altul. Şi iarăşi sunt diferenţe între procedurile pentru investiţiile în sectorul agro-alimentar şi cele aplicabile în cazul investiţiilor în sectorul productiv.

Dacă în cazul investiţiilor derulate prin FEADR, orice beneficiar poate atribui direct orice contract cu valoarea sub 50.000, respectiv prin 3 oferte comparabile, dacă valoarea este mai mare de 50.000 Euro, în cazul investiţiilor derulate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, pentru orice cheltuială – fie ea şi de 5.000 Euro, este necesară publicarea unui anunţ într-un cotidian local/naţional şi întocmirea unui dosar de achiziţii. În prezent nu există un model standard pentru documentele care trebuie să fie incluse în acest dosar, dar este cert că la momentul evaluării acesta va fi analizat „conform procedurilor”. De unde şi posibilitatea ca unele cheltuieli să nu fie acceptate la plată ulterior pe motivul nerespectării … procedurilor.

Ne întrebăm atunci: cum se poate recupera decalajul de productivitate care separă din punct de vedere industrial de statele vest europene când bugetul disponibil pentru investiţii în sectorul agro-alimentar este de departe mai mare decât cel alocat sectorului productiv iar procedurile de atribuire a contractelor sunt mult mai restrictive in cazul celor din urma?

Cel mai probabil răspunsul la această întrebare ne va fi dat la finele perioadei 2007-2013, prin indicatori de performaţă industrială cosmetizaţi din belşug şi un nivel de trai îmbunătăţit prin metode statistico-matematice.

Ministerul de Finante. Despre.

Noutati pe site-ul Ministerului de Finante. Daca intri pe site-ul institutiei care ar trebui sa coordoneze activitatea agentilor economici (si mai ales sa ii informeze pe acestia cu privire la conduita care trebuie urmata – asa cum fac institutiile din alte state) o sa gasesti doar lucruri banale, slab organizate si greu de parcurs.

Ce sa mai zic, motor de cautare nu exista, directionarea catre diferite sectiuni este lasata la voia intamplarii, iar pentru a ajunge la sectiunea de contact iti trebuie rabdare, nu gluma.

Ce ar putea sa imi sugereze urmatoarele categorii principale? | Domeniul Finante | Anaf | Afaceri Europene | Asistenta UE | PND | Fondul National | OPCP | Evaluare FIDIC | Publicatii | Acasa |. Mai ales Acasa…

Pe coloana din dreapta se deruleaza la fel de dezinvolt: | Parteneriat Public Privat |

Taxa pe poluare pentru autovehicule | Antrepozitari | Operatori înregistrati | Autorizaţii | Declaraţii preţuri maxime ţigarete | Auditul public intern | Sisteme de management financiar si control | Licenţe | Concursuri | Licitaţii | Anunţuri valorificări stocuri | Patrimoniul public al statului |

Nu vad nicaieri: Indrumare contribuabili, Noutati legislative (explicate), Studii si rapoarte elaborate de MF ….

Pai, zic si eu, nu dau cu parul, nu cumva Ministerul asta trebuie sa informeze prostii, adica da, contribuabilii? Ce ma intereseaza pe mine sa aflu despre Declaraţii preţuri maxime ţigarete, sau Sisteme de management financiar si control, Licenţe, Anunţuri valorificări stocuri pe prima pagina?

Alooo, aici ar trebui sa fie asa:

1. Noutati legislative. Intrebari frecvente si RASPUNSURI la obiect.

2. Fonduri europene. Detaliat, ca nu lucram cu nereguli si pe ascuns, nu?

3. Ghidul contribuabilului – obligatii de plata si termene.

De unde…

In schimb avem „Ghidul Investitorului in titluri de stat”.

CURAT MURDAR DOM’LE!